Neculai Asandei
A fost profesor în cadrul Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi timp de 45 de ani, consilier ştiinţific la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, visiting professor la Academia de Ştiinţe a Cehoslovaciei, la Academia de Ştiinţe a Chinei, profesor asociat la Institutul de Celuloză, Hârtie şi Derivaţi din Havana, membru al Asociaţiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membru fondator al Asociaţiei Specialiştilor din domeniul Ingineriei Celulozei şi Hârtiei, membru al Asociaţiei Chimiştilor din România, membru al Universităţii Internaţionale de Chimie Pură şi Aplicată şi, din anul 1991, membru corespondent al Academiei Române.
În anul 1999, soţia domniei sale a solicitat ajutorul Bibliotecii Academiei Române Iaşi pentru a selecta o parte din biblioteca personală a profesorului, intenţionând ca în urma acestei acţiuni să facă o donaţie către biblioteca noastră. Acţiunea s-a finalizat şi concretizat la începutul anului 2000, prin introducerea în inventar a unui număr de peste 500 de titluri ce aparţin în egală măsură literaturii de specialitate şi beletristicii.
Vsevlad Carmazinu-Cacovschi
Savant de reputaţie mondială în domeniul esteticii mediului ambiant, profesorul universitar doctor docent Vsevlad Carmazinu-Cacovschi este creatorul Şcolii Româneşti de Arhitectură Peisagistică. Savant de talie internaţională, a fost membru al mai multor Academii din mai multe ţări, Ucraina, Canada, Italia şi România.
Lucrează în învăţământul universitar din Odessa, Harkov şi Kiev şi Braşov, unde fondează prima secţie din ţară de ingineri de parcuri şi zone verzi. A fost arhitect şef la Harkov, Odessa, Kiev, Ialta, Caransebeş, Lugoj, Constanţa, Craiova şi Iaşi, realizând proiecte de sistematizare a peisajelor din zona Grădinii Botanice din Iaşi, a Parcului Craioviţa din Craiova, a litoralului Mării Negre şi litoralului mediteranean francez.
A publicat peste 200 de lucrări din teoria şi istoria artelor şi a realizat circa 400 lucrări artistice (desen, grafică, acuarelă şi pictură), din care o parte se regăsesc in biblioteca noastră, prin donaţia făcută de soţia sa, ulterior trecerii distinsului profesor din această viaţă în anul 1988.
Donaţia mai cuprinde cărţi (majoritatea în limba ucraineană), periodice şi 26 manuscrise.
Marţian Cotrău
A fost membru în numeroase organizaţii şi societăţi ştiinţifice din România şi din alte ţări. A fost preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei de Ştiinţe Medicale. Universitatea de Stat de Medicină „N. Testemiţanu” din Chişinău i-a conferit titlul de Doctor Honoris Causa.
Domeniul ştiinţific de interes al profesorului Cotrău a fost toxicologia alcoolismului, în care a publicat peste 200 de lucrări ştiinţifice., cursuri, tratate de specialitate şi de cultură generală. A ţinut nenumărate conferinţe şi prelegeri, cu ocazia unor manifestări ştiinţifice în ţară şi în străinătate. A luat parte la înfiinţarea Asociaţiei Facultăţilor de Farmacie şi Industrie Farmaceutică din Europa, fiind ales în Comitetul acestei organizaţii ca reprezentant al ţărilor est-europene.
În anul 1984 profesorul Cotrău a avut plăcerea de a face o mică donaţie de cărţi şi periodice Bibliotecii Academiei Române Iaşi. Ceea ce atrage atenţia la aceste cărţi nu e doar nivelul ştiinţific, ci şi faptul că aproape toate au fost editate în străinătate, asemenea lucrări regăsindu-se cu greu în bibliotecile din România în anul 1984.
Iosif Constantin Drăgan
Remarcabil jurist, economist de prestigiu, eseist subtil, memorialist talentat, profesorul Iosif Constantin Drăgan a contribuit prin opera şi fapta sa la ridicarea prestigiului României în lume. Dacă în domeniul istoriei profesorul Drăgan a impus ideea necesităţii stringente de cercetători ai sintezelor filosofice, dacă în domeniul sociologiei politice a dovedit că principiul federalizării Europei a fost emis tot de un român, Aurel C. Popovici, în domeniul literaturii ne-a convins că memorialistica slujeşte deopotrivă istoriei, sociologiei şi politologiei, ramânând în sine operă de confesiune supusă legilor estetice.
Filiala Iaşi a Academiei Române a primit în anul 1985 vizita particulară a lui Iosif Constantin Drăgan aprobată de Comitetul Judeţean de Partid. Cu acest prilej, domnia sa a donat câteva volume şi reviste bibliotecii. Volumele donate au fost în mare parte editate la „Nagard”, dar şi la alte edituri din Bucureşti şi Cluj. Domeniile abordate de aceste cărţi se referă cu predilecţie la istoria României, politică şi impresii de călătorie, având un puternic caracter autobiografic.
Alexandru Husar
Critic şi istoric literar, estetician, poet, filosof al culturii, orator, publicist, Alexandru Husar a fost cadru didactic la Universităţile din Cluj şi Iaşi, predând cursuri de filosofie, istoria artei şi estetică.
În anul 1985 a primit Premiul Academiei Române, iar ulterior un număr impresionant de distincţii şi premii din partea unor prestigioase fundaţii şi instituţii de cultură din România şi străinătate.
Profesorul Alexandru Husar a fost strâns legat de Academia Română prin acţiunile organizate în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”, al Institutului de Filosofie al Academiei Române şi al Comisiei de Teoria şi Istoria Artei din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române, al cărei preşedinte şi credincios animator a fost.
Pe lângă o serie de volume semnate de domnia sa pe care le-a donat bibliotecii în timp, în anul 2001 profesorul Husar a donat o primă tranşă de cărţi din biblioteca domniei sale, în anii următori continuând această acţiune. Donaţia cea mai substantial a fost făcută după moartea sa de către doamna Margareta Husar. Colecţiile bibliotecii noastre s-au îmbogăţit astfel cu aproape 400 periodice şi peste 3500 cărţi de înaltă valoare, care aparţin întregului registru umanist al culturii. Printre acestea se regăsesc tratate de istoria artei şi literaturii, studii de literatură, albume de artă, lucrări de filosofie şi istorie, biografii ale unor personalităţi umaniste universale, monografii ale unor oraşe sau zone unice în lume.
Gheorghe Ivănescu
Profesor doctor docent, membru corespondent al Academiei Române, eminent reprezentant al şcolii lingvistice ieşene, Gheorghe Ivănescu se numără printre oamenii cărora li se poate atribui termenul de savant enciclopedist, atât prin varietatea preocupărilor, cât şi prin exigenţa dusă la limite aproape supraomeneşti. Manuscrisele savantului aflate în colecţiile bibliotecii noastre, adnotările de pe marginea cărţilor şi fişele de lectură găsite în cărţile donate de către familie între anii 1988-1993 exemplifică multilateralitatea preocupărilor sale.
Cele 2389 de cărţi, care poartă semnătura autografă, constituie Fondul Gheorghe Ivănescu, completând în mod fericit seria donaţiilor oamenilor de cultură ieşeni. Prin acest fond punem la dispoziţia publicului, spre consultare, volume rare care oglindesc cel mai bine preocupările cărturarului ieşean, lumea ideilor sale, întinderea curiozităţii şi erudiţiei sale.
Olga Necrasov
A fost membru al Academiei Române, al Societăţii de Ştiinţe Naturale şi Geografie din România, al Comitetului Naţional pentru Programul Biologic Internaţional (patronat de UNESCO), al Comitetului Naţional pentru Programul Internaţional Om-Biosferă din cadrul UNESCO, vicepreşedinte al Comisiei de Antropologie şi Etnologie din România şi secretar al Biroului Filialei Iaşi a Academiei Române. În această ultimă calitate a coordonat activitatea bibliotecii noastre.
A deţinut funcţii şi în cadrul unor societăţi, instituţii şi asociaţii ştiinţifice din USA, Cehoslovacia, Polonia, Franţa, Marea Britanie, Irlanda, Italia, Austria.
Academician Olga Necrasov a contribuit la reorganizarea Laboratorului de Morfologie, unde a organizat colecţii de paleoantropologie şi paleofaună, a înfiinţat Colectivul de Antropologie de la Filiala Iaşi a Academiei Române, a condus Centrul de Cercetări Antropologice din Bucureşti.
Publicaţiile aflate în biroul Olgăi Necrasov de la Institutul de Arheologie au fost donate în mare parte bibliotecii Filialei, restul rămânând la îndemâna cercetătorilor institutului. Această donaţie cuprinde aproape 700 numere de reviste (peste 30 de titluri) şi aproape 800 de cărţi aparţinând domeniului predilect de studiu al domniei sale, antropologia. Acest număr impresionant completează o lipsă de literatură de specialitate cu lucrări fundamentale, tratate, studii şi articole în toate limbile de largă circulaţie şi rămân astfel în slujba cercetării ştiinţifice şi a progresului umanităţii.
Iuliu Niţulescu
Personalitate de prestigiu a ştiinţei româneşti, academician Iuliu Niţulescu a fost cadru didactic al Facultăţii de Medicină din Iaşi şi, concomitent, medic al Spitalului „Sf. Spiridon” din Iaşi. Între anii 1927-1929, a frecventat laboratoare şi clinici medicale din SUA, ca bursier al Fundaţiei Rockefeller, specializându-se în nutriţie, igienă, tuberculoză şi biologie marină. Peregrinarea ştiinţifică l-a adus în 1929 la Paris, unde a urmat un curs de cardiologie clinică. În 1932 a obţinut titlul de docent în specialitatea boli de nutriţie. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1948 şi membru titular în 1955, iar din 1950 a condus nou-înfiinţatul Institut de Cercetări Medicale al Filialei Iaşi a Academiei Române.
A fost membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, al Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, al Societăţii de Fiziologie şi Istoria Medicinii, al Asociaţiei Medicilor de Limbă Franceză, al Societăţii de Medicină Comparată din Paris.
Donaţia făcută de doamna Florica Niţulescu Bibliotecii Academiei Române Iaşi în 1981 adună peste 800 de pagini de manuscris, lucrări dactilografiate şi tipărituri. Acestea reprezintă corespondenţă şi acte personale, lucrările Congresului de Vitaminologie, tăieturi din ziare şi cuvântări, cursurile de fiziopatologie, lucrările ştiinţifice publicate, conferinţe, activitatea domniei sale ca rector al Universităţii Populare din Iaşi, tipărituri şi fotografii, opera literară a lui Iuliu Niţulescu. La acestea, doamna Florica Niţulescu a adăugat câteva documente proprii.
Gheorghe Platon
Personalitate de marcă a ştiinţei istorice româneşti contemporane, Gheorghe Platon a fost membru titular al Academiei Române, membru al Consiliului Naţional al Istoricilor din România, al Societăţii de Ştiinţe Istorice, al Comisiei de Istorie a Relaţiilor Internaţionale de la Milano, membru fondator al fundaţiilor „N. Iorga”, „N. Titulescu”, „A.D. Xenopol” şi preşedinte al părţii române a Comisiei mixte româno-polone a Academiei Române.
În perioada în care a fost secretar al Filialei Iaşi a Academiei Române, academicianul Gheorghe Platon a coordonat activitatea bibliotecii noastre până în anul 2003, în calitate de director onorific. În aceşti ani, a donat toate lucrările personale, pe măsura apariţiei acestora. De asemenea, a cerut sprijinul colegilor din sistemul academic şi universitar ieşean pentru îmbogăţirea colecţiilor bibliotecii. După încetarea din viaţă, o parte din biblioteca personală a profesorului însumând 2485 de titluri ne-a fost donată, în anul 2007, de către fiul domniei sale, profesorul universitar Florin Platon.
Ştefan Procopiu
În întreaga sa activitate, Procopiu a ştiut să împletească armonios activitatea de cercetare ştiinţifică cu activitatea didactică. Meritele sale deosebite au fost răsplătite prin acordarea a numeroase titluri şi distincţii naţionale: membru titular al Academiei Române, primul „Profesor emerit” din Iaşi, Doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi. De asemenea, a fost cooptat în comisia pentru recomandări la Premiul Nobel.
În afară de aceste recunoaşteri oficiale, Ştefan Procopiu şi-a dobândit o faimă deosebită în lumea ştiinţifică internaţională, prin contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea fizicii.
Doamna profesor Rodica Procopiu, soţia savantului, a onorat biblioteca noastră donând peste 100 de cărţi ce acoperă o mare varietate de domenii, mărturie a preocupărilor multiple ale unei familii de cărturari: filozofie şi logică, istoria artei şi a muzicii, beletristică, istorie literară, arte plastice, studii despre viaţa academică românească.
Radu Z. Tudose
A fost profesor al Facultăţii de Chimie Industrială, şef al Catedrei de Inginerie Chimică, membru corespondent al Academiei Române din anul 1991. A predat cursuri de fenomene de transfer şi utilaje în industria chimică, utilajul industriilor compuşilor macromoleculari, utilajul industriilor organice, reologie, inventică, transpunere pe scară a proceselor din industria chimică, operaţii şi utilaje în industria alimentară. Este menţionat în literatura de specialitate cu un număr de peste 300 de lucrări ştiinţifice publicate şi peste 100 de invenţii.
Biblioteca Filialei a primit de-a lungul timpului, sub formă de donaţie, multe dintre lucrările profesorului, iar în anul 2004 colecţiile acesteia au fost completate cu unele exemplare rare aparţinând defunctului său socru, preotul şi cărturarul Gheorghe Cojocaru.
Elena Văcărescu
Elena Văcăresu a fost ultima descendentă în linie directă a Văcăreştilor. Puternic impresionată de iluştrii descendenţi, poeţi şi cărturari, a scris versuri încă din copilărie. În anul 1886, debutează la Paris, cu volumul de versuri Chants d’Aurore (Cântecele Aurorei). Acest volum va primi premiul „Archon Desperouses” al Academiei Franţei.
Succesul dobândit prin poezie, prin cultura ei literară şi prin farmecul personal o impun în lumea literară a Parisului. Călătoreşte mult, ţine conferinţe în oraşe din Franţa, Anglia, Spania, Elveţia, Italia, Olanda, Statele Unite. În anul 1913, înfiinţează la Bucureşti, după modelul francez, o societate de conferinţe numită „Cercul Analelor”, unde a urcat la tribună alături de Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Octavian Goga, Victor Eftimiu. Elena Văcărescu a desfăşurat o largă activitate diplomatică în timpul Primului Război Mondial. A fost primită în Academia Română în 1925, la propunerea lui Nicolae Iorga şi a lui Octavian Goga.
Din dorinţa permanentă de a strânge legăturile dintre România şi Franţa, înfiinţează cu sprijinul cunoscutei edituri Librairie Hachette o fundaţie, care se va numi chiar „Fondatio Hachette”, în cadrul căreia va funcţiona „Biblioteque de la jeunesse franco-roumaine”. Cărţile care au aparţinut acestei instituţii poartă o ştampilă dreptunghiulară cu datele de mai sus, alături de o alta de formă ovală cu înscrisul: „Biblioteca Elena Văcărescu”. Fondul existent în biblioteca noastă provine dintr-o donaţie a Bibliotecii Academiei. Şaizeci de volume din acest fond, reprezentând lucrări apărute între anii 1909-1935 (poezii, romane, memorialistică, însemnări de călătorie, eseuri), poartă dedicaţii ale autorilor către Elena Văcărescu.
Cristofor Simionescu
A fost membru titular al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, rector al Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iași director al Institutului de Chimie Macromoleculară „P. Poni” din Iași, președinte al Filialei Iași a Academiei Române.
Specialist în domeniul chimiei macromoleculare, Cristofor Simionescu a desfăşurat o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii etc
În anul 2006, Biblioteca a primit din partea academicianului Simionescu o donaţie de carte. După moartea sa, arhiva ştiinţifică păstrată la Filiala Iaşi a Academiei Române a fost preluată de către biblioteca noastră.
N.A. Ursu
A fost lingvist, filolog, editor și istoric literar român, a cărui bogată activitate științifică se întinde pe o durata a peste 60 de ani. A fost cercetător în cadrul Institutului de Filologie Română “A. Philippide” din Iaşi şi director al acestuia între anii 1968-1970. În anul 1962, a primit premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru lucrarea “Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti”, de N.A. Ursu.
Prima donaţie a domniei sale pentru biblioteca noastră a fost făcută în anul 1992 şi cuprinde 160 de fotocopii ale unor manuscrise şi cărţi româneşti vechi aflate în Biblioteca Academiei din Bucureşti. Această donaţie a fost completată în 1996 cu încă 32 de fotocopii. În anul 2009, domnul N.A. Ursu a făcut o a doua donaţie ce include 488 de cărţi şi 270 volume de periodice reprezentând biblioteca personală ştiinţifică.