VALORI ALE BIBLIOTECII INSTITUTULUI DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI

Deşi 1927 a fost considerat anul înfiinţării Institutului, recunoaşterea necesităţii unei biblioteci proprii este consemnată pentru prima oară în art. 6 din Statutele Institutului, aprobate de consiliul profesoral la 30 ianuarie 1934. Conform acestui articol, „pentru a putea desfăşura o activitate ştiintifică serioasă, Institutul are în vedere”, printre altele, şi „înjghebarea unei Biblioteci de specialitate, având deocamdată la bază actualele colecţii ale Seminariilor de Filologie Română şi Filologie Romanică, urmând să se îmbogăţească prin cumpărări, schimb, donaţii s.a., până va putea deveni independentă de acestea”.

Dacă în 1941, când se poate vorbi într-adevăr de o bibliotecă proprie, numărul publicaţiilor atingea cifra de 800, astăzi ea deţine peste 60000 de volume, dintre care 25480 sunt cărţi, multe rarităţi bibliografice, ediţii princeps, lucrări cu „ex libris” (ex libris-ul bibliotecii Ruginoasa, ex libris-ul bibliotecii Philippesco, ex libris-ul I. Aurelii Candreae) sau cu autografe.

La creşterea fondului de carte, un aport deosebit l-au avut donaţiile Fundaţiei Regale pentru Literatură şi Artă şi ale Academiei Române, oferind valoroasa colecţie de Documente Hurmuzachi, precum şi donaţia Petru Caraman constând în aproximativ 400 de volume.

De asemenea, valoarea publicaţiilor aflate în depozitele Institutului este conferită şi de autografele a numeroase personalităţi ale vieţii culturale româneşti: Liviu Rebreanu, Alexandru Vlahuţă, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, Perpessicius, Lazăr Şăineanu, Octav Botez, Ion Pillat, Mihai Ralea, Tudor Arghezi s.a.

Colecţia de carte rară cuprinde numeroase volume considerate unicate sau rarităţi bibliografice. Printre acestea se numără: Apostolul, Bucureşti, 1683; Curioznica si în scurt arătare a celor ce iubesc a cerca vrednice învăţături, [traducere de M. Strilbiski], Iaşi, 1785; Radu Tempea, Gramatica Românească, Sibiu, 1797; Mineiul lunei lui genuarie, Buzău, 1698; Nicolao Karaghiani, Gramatiki Elliniki a Krivestati, 1769; Critil si Andronius, Iaşi, 1794; Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Venezia, 1718; Dimitrie Cantemir, Scrisoarea Moldovei de Dimitrie Cantemir domnul ei, Mănăstirea Neamţul, 1825; Macarie Ieromonahul, Irmologhion sau catavasier muzicesc, Viena, 1823; Dositei Obradovici, Sfaturile a întelegerii cei sănătoase, [traducere de D. Ţichindeal], Buda, 1802. Pagini din "Indreptarea Legii", tipăritura din Muntenia ( Târgovişte), 1652.

Colecţia de periodice cuprinde principalele titluri de reviste româneşti literare, lingvistice şi de cultură. Prin relaţii externe, în schimbul Anuarului de lingvistică şi istorie literară, au intrat în fondul bibliotecii publicaţii importante, precum: „Revue de linguistique romane” (Strasbourg), „Revista de filología española” (Madrid), „Studia linguistica” (Oxford – Cambridge), „Schweizerisches Archiv für Volkskunde” (Basel), „Ladinia” (San Martin de Tor), „Filología” (Buenos Aires), „Zeitschrift für Literaturwissenschaft und Linguistic” (Göttingen), „Literatura ludowa” (Wroclaw), „Thesaurus” (Bogotà), „Südost-Forschungen” (München), „Cahiers Ferdinand de Saussure” (Geneva), „Mentalities” (Hamilton, New Zeeland), „Lares” (Firenze), „Mémoires de l’Académie des Sciences, Arts et Belles-Lettres de Dijon” (Dijon), „Annales Universitatis Mariae Curie-Sklodowska” (Lublin), „Enquêtes du Musée de la Vie Wallonne ” (Liège), „Boletín de la Real Academia Española” (Madrid), „Annali della Scuola Normale Superiore di Pisa” (Pisa), „Balgarski folklor” (Sofia).

Dezvoltarea continuă a colecţiilor datoreaza mult şi cercetătorilor Institutului, care oferă Bibliotecii, în semn de consideraţie, lucrările proprii.

Bibliotecar: Cecilia Holban